Regulament CEAC

---

 

REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL 

COMISIEI PENTRU EVALUAREA ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII

 

Capitolul I – Dispoziţii generale

 

Art.1.Comisia pentru Evaluarea si Asigurarea Calităţii (CEAC) în Şcoala Gimnazială Bodeste un organism de asigurare internă acalităţii educaţiei înfiinţată  în baza următorului cadru legal:

13. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75 din 12/07/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu completări şi modificări de Legea nr. 87/13.04.2006, cu modificările ulterioare;
14. G. nr. 1258/18.10.2005 privind aprobarea Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar;
15. G. nr. 21/18.01.2007 pentru aprobarea Standardelor de autorizare si funcţionare
16. G. nr.22/25.01.2007 pentru aprobarea metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie;
17. G. nr., 320/28.03.2007 privind aprobarea tarifelor de autorizare, acreditare şi evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
18. M. 5337/11.10.2006 privind aprobarea Codului de etică profesional al experţilor în evaluare şi acreditare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar;
19. M. 5338/11.10.2007 pentru aprobarea Metodologiei privind criteriile de selecţie şi de formare a experţilor înscrişi în Registrul Agenţiei Române de Asigurare Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, a experţilor în evaluare şi acreditare şi a Programului de formare pentru experţii în evaluare şi acreditare ai Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar.
20. HG nr 1534/2008 privind aprobarea standardelor de referinţă şi indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar;
21. Decizia nr. 109  /din 09. 09. 2014 de numire a membrilor CEAC de Şcoala Gimnazială Bod.

 

 Art. 2.Stabilirea scopului – Viziunea şi misiunea şcolii

Misiunea  Şcolii Gimnaziale Bod este în acord cu principiul că educaţia este cel mai puternic motor al schimbărilor sociale, dar pentru activarea acestui motor sunt necesare schimbări fundamentale, care să facă posibilă dezvoltarea unei societăţi echitabile bazată pe cunoaștere, competență, înțelegere. În acest scop, şcoala noastră își propune să dezvolte o cultură organizaţională de tip persoană care să promoveze valori şi credinţe împărtăşite de personalul didactic, elevi şi părinţi, punând accentul pe învăţare şi creând un climat educativ de învăţare. Învăţarea trebuie să treacă dincolo de zidurile clasei, încorporând discipline şi tehnologii complexe care să-i ajute pe elevi să se integreze într-o societate în schimbare.

             Învăţarea va fi centrată pe elev, înglobând atât tehnici tradiționale, cât și cele mai noi idei şi practici pedagogice. CDŞ-ul se va axa pe interdisciplinaritate, satisfăcând nevoile și așteptările elevilor.

Deviza noastră este:

,,Fii schimbarea pe care vrei s-o vezi în lume” Gandhi

Viziunea Şcolii Gimnaziale Bod

              Dorind o viziune dinamică, ştiinţifică, pragmatică, viziunea Școlii Gimnaziale Bod s-a centratpe valorile general-umane ale binelui, adevărului și frumosului, care să:

• cultive creativitatea;
• dezvolte capacităţi de cunoaştere, motivaţionale şi acţionale;
• asigure cunoştinţe fundamentale;
• urmărească dezvoltarea propriei spiritualităţi şi a capacităţii de a-şi pune calităţile in slujba celorlalţi;
• creeaze premisele responsabilităţii cetăţeneşti;
• pună bazele formării personalităţii armonioase, autonome şi flexibile capabile de incluziune socială şi inserţie profesională;
• crească prestigiul şcolii prin colaborarea cu parteneri direct interesaţi, prin participarea şi obţinerea unor rezultate la activităţile propuse de către parteneri.

Art.3. MisiuneaCEAC este de a efectua evaluarea internă a calităţii serviciilor educaţionale oferite de Şcoala Gimnazială Bod, cu scopul de:

• a atesta capacitatea fiecărei structuri furnizoare de educaţie de a satisface aşteptările beneficiarilor şi standardele de calitate, prin activităţi de evaluare;
• a contribui la dezvoltarea unei culturi instituţionale a calităţii în învăţământul preuniversitar;
• a îmbunătăţi calitatea întregii activităţi din şcoală;
• a asigura informarea şi evaluarea gradului de satisfacţie a tuturor factorilor implicaţi în procesul de învăţământ (elevi, părinţi, cadre didactice, personal didactic-auxiliar, comunitatea locală etc.);
• a revizui şi optimiza politicile şi strategiile educaţionale la nivelul instituţiei de învăţământ.

Art.4. Activitatea CEAC se desfăşoară în baza prezentului Regulament şi a Strategiei de evaluare internă a calităţii stabilită de Consiliul de Administraţie.

 

Capitolul II – Structura organizatorică

Art.6.

• Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii (CEAC) esteformată din 8membri după cum urmează:

• Conducerea operativă- director;
• Coordonator ;
• 3  reprezentanţi ai corpului profesoral;
• reprezentant al părinţilor;
• reprezentant al sindicatului;
• reprezentant al Consiliului local;

(2) Unul din membrii comisiei va îndeplini funcţia de secretar de comisie CEAC, acesta fiind desemnat de coordonatorul comisiei. Secretarul comisiei are printre atribuţii şi redactarea proceselor – verbale ale şedinţelor CEAC

Art.7. Condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ocuparea funcţiilor de membru în cadrul C.E.A.C.:

• bine pregătiţi profesional;
• cu bună reputaţie în şcoală şi comunitate;
• cu rezultate obţinute de către elevi;
• adepţi ai principiilor calităţii, ai muncii de calitate;
• buni organizatori;
• persoane nonconflictuale;
• ţinută morală impecabilă;
• ataşaţi de elevi, comunicativi, empatici.

Art. 8. Procedura de alegere/desemnare a membrilor CEAC

(1) Alegerea reprezentanţilor corpului profesoral va respecta următoarea procedură:

1. la sfârşitul ciclului de activitate CEAC, coordonatorul CEAC, în colaborare cu Direcţiunea şi cu Consiliul de Administraţie, comunică procedura  de alegere a noilor membri CEAC.  Consiliului Profesoral, cu cel puţin 15 zile înainte de şedinţa de alegere a acestora şi afişează condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească membrii CEAC.
2. candidaturile se pot depune în nume individual, cu scrisoare de intenţie, cu cel puţin o zi înaintea şedinţei de alegere a membrilor CEAC, sau se pot propune, din partea Consiliului Profesoral, acestea fiind însoţite de argumentările propunătorului, conform art.7 din prezentul Regulament.
3. alegerea membrilor CEAC se face prin vot secret, cu majoritate absolutădirectorul emite deciziile de numire a noilor membri CEAC.

(2) Desemnarea reprezentantului sindicatului, al Comitetului de părinţi şi al Consiliului local.

1. Directorul solicită în scris organizaţiei sindicale, Comitetului de părinţi, Consiliului elevilor şi Consiliului local desemnarea reprezentantului său, precizând condiţiile prevăzute la art.6 şi art.7;
2. Organizaţia sindicală, Comitetul de părinţi şi Consiliul local  îşi desemnează reprezentanţii conform prevederilor statutare şi comunică în scris conducerii unităţii numele acestora în termen de cel mult 15 zile de la solicitare.
3. Directorul emite deciziile de numire.

 

Art. 9.  Durata mandatului CEAC este de 1(un) an. În cazul în care un membru îşi pierde această calitate, din orice motiv, comisia se completează până la expirarea mandatului acesteia, în termen de cel mult 30 zile, cu respectarea prevederilor art. 6-8.

Art. 10. Un membru al CEAC îşi pierde calitatea în următoarele condiţii:

1. la finalul mandatului
2. la cererea expresă a acestuia, fără a fi necesară motivarea cererii;
3. ca urmare a decesului;
4. ca urmare apariţiei unei situaţii de incompatibilitate cu calitatea de membru CEAC;
5. în urma retragerii votului de încredere acordat de către forurile care l-au ales/desemnat;
6. ca urmare a pierderii calităţii de membru în Comitetul de părinţi.
7. prin revocare de către directorul unităţii la solicitarea coordonatorului CEAC, în baza unui raport motivat şi acceptat de autoritatea care l-aales/desemnat pentru următoarele motive:
   • absenţa nejustificată de la două şedinţe consecutive sau de la trei şedinţe într-un an calendaristic;
   • dacă se află în imposibilitatea de a-şi îndeplini atribuţiile, din diverse motive, pe o perioadă mai mare de 90 zile
   • neîndeplinirea în bune condiţii a atribuţiilor ce-i revin în cadrul comisiei;
   • încălcarea codului de etică profesională în evaluare.

Capitolul III– Roluri şi responsabilităţi specifice CEAC

Dovezi. Organizarea dovezilor. Stabilirea hărţii dovezilor

 

Art. 11. Stabilirea domeniilor (şi subdomeniilor) supuse evaluării:

(1).Capacitatea instituţională, care rezultă din organizarea internă a infrastructurii disponibile, definită prin următoarele criterii:

1. structurile instituţionale, administrative şi manageriale;
2. baza materială;
3. resursele umane.

(2).Eficacitatea educaţională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obţine rezultatele aşteptate ale învăţării, concretizată prin următoarele criterii:

1. conţinutul programelor de studiu;
2. rezultatele învăţării;
3. activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică după caz;
4. activitatea financiară a organizaţiei.

(3).Managementul calităţii, care se concretizează prin următoarele criterii:

1. strategii şi proceduri privind asigurarea calităţii;
2. proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate;
3. proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării;
4. proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral;
5. accesibilitatea resurselor adecvate învăţării;
6. baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii;
7. transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi, după caz, certificatele, diplomele si calificările oferite;
8. funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei, conform legii.

Art.12.RolulComisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii:

– Realizează evaluarea internă a instituţiei de învăţământ, a măsurii în care aceasta şi programul său îndeplinesc standardele de calitate;

– Coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi de asigurare a calităţii;

– Implementează sistemul de management al calităţii;

– Elaborează Rapoarte de evaluare internă privind calitatea educaţiei furnizate  pe baza standardelor;

– Evaluează, analizează şi propune conducerii şcolii acţiuni corective continue, bazate pe selectarea   şi adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum şi pe selectarea şi aplicarea standardelor de    referinţă celor mai relevante.

 Art.13. Responsabilitateaprincipală a Comisiei este îmbunătăţirea calităţii educaţiei prinstabilirea unor acţiuni şi mecanisme instituţionale şi procedurale în direcţia dezvoltării capacităţii de elaborare, planificare şi implementare a programelor de studiu, menite să satisfacă aşteptările beneficiarilor.

 

 Art.14. Atribuţiile Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii:

1. Monitorizează realizarea acţiunilor propuse în planurile operaţionale şi colectează dovezi
2. Elaborează planul de acţiune privind asigurarea calităţii
3. Elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii, conform criteriilor prevăzute de legislaţia în vigoare
4. Gestionează documentele  elaborate
5. Pregăteşte şi efectuează evaluarea internă
6. Întocmeşte anual raportul de autoevaluare privind calitatea educaţiei pe baza căruia directorul elaborează raportul general privind starea şi calitatea învăţământului. Raportul este adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor (elevi, părinţi) şi este pus la dispoziţia evaluatorului extern.
7. Elaborează planuri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei pe baza observărilor la lecţii a predării-învăţării, a raportului de autoevaluare şi a recomandărilor organismelor de control abilitate
8. Elaborează propuneri de îmbunătăţirea calităţii educaţiei
9. Colaborează şi cooperează cu Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar
10. Colaborează cu alte Comisii din reţeaua şcolară, agenţi economici şi organisme abilitate sau instituţii similare, potrivit legii
11. Pune la dispoziţia organelor abilitate, potrivit legii, raportul de autoevaluare şi dovezile aferente precum şi planurile de îmbunătăţire
12. Colaborează cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor  aducând la cunoştinţa acestora nivelul serviciilor de calitate furnizate de unitatea de învăţământ, rezultatele şcolare obţinute.

         Responsabilităţi membrii CEAC/ Fişa postului – Anexa 1

Art.15. Dovezi şi documente  specifice de lucru:

1. Legislaţie. Normative.
2. Ordonanţa nr. 75/2005 privind Asigurarea Calităţii Educaţiei si Formării Profesionale
3. Legea 87/2006 pentru aprobarea –cu modificări – a ordonanţei 75/2005
4. Ordinul MECT 6308/2008, Anexele 1,2,3
5. Regulamentul ARACIP
6. Declaraţia de principii ARACIP
7. Strategia ARACIP
8. Standarde naţionale de referinţă pentru învăţământul preuniversitar – 2007
9. Standarde de referinţă şi indicatori de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în

         învăţământul preuniversitar, HG 1534/2008

     9.Ghidul Comisiei pentru evaluarea si asigurarea calităţii în unităţile de învăţământ

         preuniversitar, partea a II-a, ediţia 2007

10. Ghidul CEAC, ediţia 2011
11. Ghidul general – Calitatea în şcoala din România prin standarde şi standarde de referinţă.
12. Strategia ARACIP pentru perioada 2011 – 2015 – ianuarie 2011
13. Manual de evaluare internă a calităţii educaţiei – draft pentru pilotare, Bucureşti 2011
14. Culegere de bune practici în utilizarea manualului de evaluare, Bucureşti 2013.                                  Documente/dovezi cuprinse în portofoliu CEAC:
15. 11.Decizia Şcolii Gimnaziale Bod pentru constituirea CEAC.
16. Manualul Calităţii
17. Portofoliul cadrului didactic – conţinut; Portofoliul Comisiei Metodice – conţinut
18. Organigrama CEAC
19. Regulamentul Comisiei pentru Asigurarea Calităţii
20. Planificarea calendaristică a activităţilor
21. Plan operaţional privind Asigurarea Calităţii
22. Repartizarea sarcinilor cadrelor didactice
23. Dosar:Chestionare şi interpretarea acestora
24. Dosar:Proceduri
25. Dosar: Procese verbale ale întâlnirilor comisiei
26. Dosar:Formulare de monitorizare internă şi planuri de îmbunătăţire pentru raportări
27. Raport de autoevaluare; Raport anual de evaluare a calităţii ARACIP; Planuri de îmbunătăţire.                              C. Dovezi. Organizarea dovezilor. Stabilirea hărţii dovezilor – Anexa 2

 

Capitolul IV- Drepturi şi obligaţii

         Art. 16. Drepturi şi obligaţii ale membrilor CEAC

• Membri CEAC au dreptul şi obligaţia de a verifica documentele şi activitatea cadrelor didactice, ale directorului şi ale administratorului unităţii;
• Membri CEAC au dreptul şi obligaţia de a verifica utilizarea eficientă şi întreţinerea bazei materiale a unităţii;
• Membri CEAC au dreptul şi obligaţia de a verifica condiţiile de asigurare a securităţii şi sănătăţii elevilor;
• Membri CEAC au dreptul şi obligaţia de a aduce la cunoştinţa conducerii unităţii orice nereguli sesizate în procesul de verificare şi evaluare;

         Art.17. Recompense şi sancţiuni

• Membri CEAC cadre didactice vor avea prioritate la premii şi distincţii stabilite la nivel de unitate;
• Neîndeplinirea sarcinilor prevăzute în regulament se sancţionează (sancţiunile mergând progresiv de la avertisment verbal până la excluderea şi înlocuirea respectivului membru în CEAC);

         Art. 17.  Dispoziţii finale

• Prezentul regulament are valabilitate pe perioada existenţei actualei comisii
• Orice control sau evaluare externă a calităţii se va baza pe analiza raportului de evaluare internă a activităţii din unitatea de învăţământ. Prezentul regulament de organizare şi funcţionare poate fi modificat, completat şi/sau îmbunătăţit în funcţie de necesităţile ivite pe parcursul activităţii, cu aprobarea Consiliului de Administraţie al şcolii.
• Regulamentul va fi adus la cunoştinţa membrilor comisiei, cadrelor didactice, elevilor, părinţilor, autorităţilor locale, comunităţii şi va fi afişat în loc vizibil.

 

---

 

STRATEGIA DE EVALUARE INTERNĂ A CALITĂŢII

 

            Strategia CEAC se bazează pe documentele emise de ARACIP în acest domeniu şi pe Proiectul de Dezvoltare Instituţională (PDI) elaborat de directorul Şcolii Gimnaziale Bod, prof. Bălan Mihaela, pe o perioadă de 4 ani, respectiv 2017 – 2021.

 

PARTEA I.

MOTIVAŢIA

(fundamentată pe analiza mediului intern şi extern realizată în PDI)

 

În prezent, Şcoala Gimnazială Bod este compusă din două corpuri: corpul A – situat în localiltatea Bod Sat și corpul B – în localitatea Bod Colonie. Ele s-au unit managerial în anul 2010.

Corpul A al școlii noastre a fost dat în folosinţă în 8 noiembrie 1925 în Bod Sat. Corpul B s-a înfiinţat mai târziu, în anul 1963. Inițial, școala din Bod Colonie a funcţionat în clădirea care acum aparţine grădiniţei.

Tipul dominant de culturăal organizaţiei noastre este cultura de tip sarcină. Acest tip de culturăeste centrat pe exercitarea sarcinii şi orientat spre persoană. Sarcinile sunt distribuite în raport cu potenţialul indivizilor, valorificarea maximăa acestuia fiind una din valorile de bază. Sub raport managerial se practicăo conducere flexibilă şi stimulativă, bazatăpe valori, cum ar fi: încrederea în om, în capacităţile sale creative şi de autocontrol. Cadrele didactice se simt implicate stimulativ în procesul educaţional şi totodatăau încredere în organizaţie.

         Respectând tradiţiile locale şi naţionale şi cuceririle ştiinţelor moderne, colectivul de cadre didactice depune mari eforturi pentru educarea tinerei generaţii în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnităţii şi al toleranţei, al schimbului liber de opinii. Formarea personalităţii umane este finalitatea pe care o realizăm prin însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice, a valorilor culturii naţionale şi universale. La fel de importantă este cultivarea sensibilităţii faţă de valorile moral-civice, faţă de respectul pentru natură şi mediul înconjurător.

          Şcoala Gimnazială Bod  îşi propune, bazându-se pe sprijinul comunităţii, să contribuie la dezvoltarea personalităţii copiilor, la profesionalizarea lor şi la integrarea socială.

 

            Pentru a realiza o bună diagnoză a organizaţiei şcolare, vom apela la metoda (tehnica) SWOT, analizând atât mediul intern cât şi mediul extern, pe următoarele paliere:

1. Oferta curriculară;
2. Resursele umane;
3. Resursele materiale şi financiare;
4. Relaţiile cu comunitatea;

1. a) Oferta curriculară

 

Puncte tari	Puncte slabe	Oportunităţi	Ameninţări
-Respectarea planului cadru; -Programe CDȘ elaborate de cadrele didactice ale şcolii; -Pregatirea suplimentară a elevilor pentru Evaluarea Națională, olimpiade şi concursuri şcolare; -Material curricular (planuri de învățământ, şi programe scolare, auxiliare curriculare, manuale,caiete de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de probleme, indrumătoare, softuri; -Bună colaborare între profesori și profesori pentru învățământ primar mai ales pentru clasele ce termină ciclul primar și integrarea cu ușurință a elevilor în ciclul gimnazial; -Proces instructiv-educativ de calitate demonstrat prin rezultate școlare bune, procent de promovabilitate la Evaluările Naționale ridicat, premii la concursuri școlare.	-Lipsa autonomiei școlii în selectarea cadrelor didactice; -Formarea deficitară a cadrelor pentru activitatea cu elevii cu CES -Alegerea Curriculumului la Decizia Școlii este limitată  de structura unor catedre;	Ofertele  privind cursurile de formare continuă şi perfecţionare, înscrierea la grade didactice; -Existența site-urilor specializate în oferirea de materiale și softuri pentru cadrele didactice; -Colaborarea mai accentuată cu CCD;	-Baza materială insuficientă nu permite realizarea tuturor solicitărilor, numărul calculatoarelor fiind insuficient; -Cei mai mulţi elevi provin dintr-un mediu defavorizat; -Disponibilitate scăzută a parinţilor pentru  problemele propriilor copii; -Instabilitatea legislativă a curriculumului în sistemul de învățomânt; -Încărcarea excesivă a programelor școlare;

 

 b) Resursele umane

 

Puncte tari	Puncte slabe	Oportunităţi	Ameninţări
-Personal didactic calificat 100%; -Ponderea cadrelor didactice titulare cu gradul didactic I si II este de 80%; -Relaţiile interpersonale (profesor-elev, conducere subalterni, profesori-părinti, profesori-profesori etc.) existente favorizează crearea unui climat educaţional deschis, stimulativ; -Există o bună delimitare a responsabilităţilor cadrelor didactice precum şi o bună coordonare a acestora; -Secretari cu stagii de perfecţionare în domeniul activităţii de secretariat şi cunoştinţe operare IT.	-Management deficitar la nivelul unor responsabili de catedră; -Conservatorismul unor cadre didactice şi rezistenţa la schimbare; -Slaba motivare a cadrelor didactice având în vedere salariile mici; -Nu exista un consilier şcolar şi asistent medical -Cadre didactice cu norma didactică în mai multe școli, având astfel un număr mic de ore într-un singur corp de clădire, acest fapt îngreunând acordarea dirigenției; -Reţinerea faţă de schimbările impuse de spiritul reformei la nivel preşcolar în special; – -Comisii metodice cu activitate slabă; -Necunoaşterea sau cunoaşterea parţială a legislaţiei şcolare;	-Varietatea cursurilor de formare si perfecţionare organizate de CCD; -Intâlniri frecvente cadre didactice –părinţi; -Prevederea unor sume de bani în buget pentru plata cursurilor de formare a cadrelor didactice titulare; -Prezența unui cadru medical, minim de două ori pe lună, pentru controlul copiilor;	-Statutul social marginalizat al cadrelor didactice; -O depreciere a statutului profesorului în societate (încurajările mass-media); -Reducerea numărului de elevi şi a nr. de ore pe discipline a determinat existenţa unor catedre netitularizabile, fiind ocupate desuplinitori; -Criza de timp a părinţilor datorită actualei situaţii economice reduce participarea familiei în viaţa şcolară, cu implicaţii atât în relaţia profesor-elev cât şi în performanţa şcolară a elevilor; -Creșterea delicvenței în rândul copiilor ca urmare a nesupravegherii din partea părinților și a mentalității că este suficient să asigure copilului stabilitate materială. Migrarea elevilor spre alte unităţi şcolare din Braşov

 

 c) Resurse materiale şi financiare

 

Puncte tari	Puncte slabe	Oportunităţi	Ameninţări
-Existenţa cabinetelor informatică ; -Existenţa bibliotecii comunale în şcoală; -Tâmplărie PVC-protecţie termică şi fonică; -Existența în dotarea școlii a unui număr de 4 videoproiectoare și 12 laptopuri care pot fi folosite în sălile de curs; -Dotarea unui număr de 10 săli de clasă cu videoproiectoare fixe; -Cadrele didactice  au acces la internet; -Cadrele didactice beneficiază de: xerox, un calculator echipat cu imprimantă şi consumabile;	-Nu există cabinete, laboratoare funcţionale pentru anumite discipline: fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, precum şi cabinetele de consiliere şcolară şi a unui cabinet medical; -Amenajarea precară a terenurilor de sport; -Materialul didactic insuficient şi depăşit la toate structurile (grădiniţă şi şcoală).	-Descentralizarea şi autonomia instituţională; -Parteneriat cu comunitatea locală (primarie, părinţi), ONG-uri, asociaţii. -Existenţa unor spaţii (sala de sport) ce pot fi închiriate în vederea obţinerii unor fonduri băneşti; -Stimularea personalului didactic în scopul elaborării de proiecte cu finanţare externă; -Posibilitatea antrenării elevilor şi părinţilor în activităţi productive şi de întreţinere a şcolii; -Amenajarea unor săli de clasă pentru cabinete de limba română, matematică etc.	-Gradul scăzut de implicare al cadrelor didactice şi elevilor în păstrarea resurselor şcolii;

 

 d) Relaţiile cu comunitatea

 

Puncte tari	Puncte slabe	Oportunităţi	Ameninţări
-Organizarea de activitati extraşcolare şi extracurriculare atractive (proiecte, excursii, vizionări de spectacole, serbări, acţiuni caritabile cu orfelinate, case de bătrâni etc), toate acestea introducând elevii în mediu comunitar şi contribuind la socializarea lor; -Buna colaborare între director şi coordonatorul de programe educative; -Desfaşurarea în școală a unor proiecte educaţionale județene dar și interne; -Participări la activităţile sportive; -Colaborarea bună cu reprezentanţii comunitătii locale (Primarie, Comitetul de părinţi, Poliţie, Biserică); -Buna colaborare cu părinţii claselor I-IV;	-Slabe legaturi de parteneriat cu firme private si ONG-uri; -Puţine activităţi desfaşurate în şcoală care să implice participarea părinţilor la ciclul gimnazial; -Slaba implicare a unor cadre didactice în desfășurarea activităților extrașcolare; -Gradul ridicat de încărcare a programului elevilor (număr mare de ore pe săptămână).	-Disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii de a veni in sprijinul şcolii (Primarie, ONG, Biserică, Poliţie, institţii culturale); -Interesul liceelor de a-şi prezenta oferta educaţională.	-Timpul limitat pentru participarea la programe educative; -Materiale insuficiente; -Lipsa motivaţiei cadrelor didactice şi a elevilor;

 

PARTEA a II-a.

PROIECTAREA ŞI PLANIFICAREA

ACTIVITĂŢII DE EVALUARE A CALITĂŢII

ŢINTELE ŞI ABORDĂRILE STRATEGICE ALE EVALUĂRII CALITĂŢII

 

Ţinte strategice	Abordările strategice	Termene/ Roluri, responsabilităţi	Avantaje
1. Asigurarea calităţii actului educaţional. Centrarea procesului instructiv-educativ pe elev prin implicarea activă a acestuia în propria formare.	• Stabilirea unei strategii care să vizeze îmbunătăţirea calităţii educaţiei; • Implementarea şi evaluarea acestei strategii; • Participarea echipei manageriale, a cadrelor didactice la cursuri de management educaţional; • Pregătirea elevilor capabili de performanţă în vederea participării lor la concursuri şi olimpiade şcolare; • Crearea unui curriculum la decizia şcolii (CDŞ) în concordanţă cu resursele umane şi materiale din şcoală;

•Utilizarea laboratorului de informatică, a echipamentelor TIC disponibile.

• Cercuri/cluburi pentru elevi;

• Antrenarea şi participarea elevilor la activităţi curriculare şi extracurriculare care să-i formeze ca viitori cetăţeni într-o lume a cunoaşterii;

• Realizarea unui demers educaţional care să asigure şanse egale  elevilor cu nevoi special;
• OrganizareaEchipei de susținere a elevilor astfel încât membrii acestuia să participe activ la bunul mers al programului educativ din şcoală cu implicaţie directă în societate.

 

·      permanent

directorul şcolii, coordonatorul C.E.A.C, coordonatorii comisiilor metodice

membrii Consiliului pentru Curriculum

 

·                   rezultate foarte bune obţinute de către elevi la testarile iniţiale, formative şi sumative; la Evaluarea Natională, la concursurile şi olimpiadele şcolare2. Formarea continuă a cadrelor didactice în perspectiva unui învăţământ activ-participativ, centrat pe elev.

• Participarea cadrelor didactice la cursurile de perfecţionare organizate de I.S.J. şi C.C.D.;

• Participarea cadrelor didactice la consfătuiri, cercuri pedagogice, şedinţele comisiilor metodice, alte forme de perfecţionare;
• Diversificarea ofertei CDŞ-ului;
• Consultarea elevilor si a părinţilor pentru stabilirea disciplinelor opţionale.

·      Periodic

·      Director

• coordonatorul comisiei de perfecţionare din şcoală

·                   Utilizarea în procesul instructiv-educativ a unor strategii care să realizeze un învăţământ activ-participativ, centrat pe elev3. Crearea unui climat de siguranţă fizică şi libertate de gândire şi exprimare.

• Încheierea unui contract cu o firmă specializată în asigurarea securităţii elevilor;

• Realizarea parteneriatelor cu diferite instituţii, cu Poliţia de Proximitate, cu Jandarmeria şi cu Serviciul Circulaţie al Poliţiei locale;
• Libertatea alegerii apartenenţei la culte religioase în conformitate cu tradiţia familiei;

• Realizarea paginii web a şcolii, a unor reviste  ale cadrelor didactice şi elevilor, a unor

site-uri de colaborare on-line;

·      permanent

 

•coordonatorul de programe / proiecte educaţionale, profesorii diriginţi

·      Asigurarea unui climat de

securitate pentru elevii şcolii

·                   Dobandirea de competenţe de comunicare si sociale necesare unei societăţi democratice

4. Dezvoltarea de proiecte/parteneriate educaţionale (locale, judeţene, interjudeţene, naţionale, europene).• Participarea la cursuri de formare pentru elaborarea de proiecte;
• Formarea unor echipe pentru întocmirea proiectelor de parteneriat educaţional;

 

•Cultivarea în rândul elevilor a nevoii de educaţie permanentă;
• Cunoaşterea standardelor educaţionale europene.

• Inițierea programului Școală după școală prin proiectul „BODicecuri sărăciei! Un nou început pentru comunitățile bodene marginalizate”, proiect depus în cadrul Programului Operaţional Capital Uman 2014 – 2020, Axa prioritară 4 – Incluziunea socială și combaterea sărăciei.

-Colaborarea cu O.N.G-uri, asociații, fundații, instituții de cultură și artă, în proiecte guvernamentale sau europene

·      semestrial

• Director

•coordonatorul de programe / proiecte educaţionale

·                   Formarea competenţelor necesare lucrului în echipă;

·                   Promovarea diversităţii culturale;

·                   Dobandirea de calităţi morale deosebite

5. Redimensionarea relaţiei şcoală-familie-comunitate.

• Realizarea unui parteneriat cu părinţii elevilor, la nivelul şcolii;

•Reluarea proiectului ,,Școala părinților”
• Lectorate cu părintii pe diferite teme;
• Identificarea şi stabilirea în cadrul şedinţelor cu părinţii a adevăratelor probleme cu care ei se confruntă în educarea propriului copil;
• Susţinerea unor dezbateri care au ca scop principal rezolvarea acestor probleme;

•Implicarea părinţilor, a membrilor comunităţii locale în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi educative.

·      semestrial

consilierul educativ

·                   Implicarea părinţilor şi a membrilor comunităţii locale  în activităţi menite a contribui la formarea personalităţii elevilor;

·                   Colaborare eficienţă şcoală-familie + comunitate

 

 

---